Sute de credincioşi din judeţul Arad, dar şi din judeţul Timiş, au participat, duminică, la slujba de sfinţire a Agheasmei Mari, la Mănăstirea Hodoş-Bodrog, unde preoţii acestui lăcaş de cult au sfinţit şi apele râului Mureş.
După oficierea Sfintei Liturghii, credincioşii însoţiţi de preoţi au plecat în procesiune pe drumul care duce de la Mănăstirea Hodoş Bodrog spre malul Mureşului, unde a fost oficiată sfinţirea cea mare a apei, de Bobotează, dar şi a apelor râului, deoarece, conform rânduielilor bisericeşti, în ziua de Bobotează se sfinţesc şi apele curgătoare.
La finalul slujbei, au fost eliberaţi cinci porumbei, care simbolizează pogorârea Sfântului Duh în chip de porumbel, iar preoţii au sfinţit Mureşul, prin introducerea crucii, de trei ori, în apă. De asemenea, în acest an, în apele Mureşului, a fost aruncat şi un buchet de busuioc, acesta fiind recuperat de un tânăr de pe malurile apei.
Tradiţie interzisă de comunişti
Preoții spun că în ziua de Bobotează toate apele pământului sunt sfinţite şi există credinţa că acestea rămân sfinţite timp de două până la şase săptămâni, perioadă în care nu se pot spăla rufe în ape curgătoare.
Tradiţia sfinţirii apelor curgătoare datează de peste 2.000 de ani, însă, în perioada comunistă, ea a fost interzisă.
„Am venit pe malul Mureşului să facem o rânduială îndătinată în Biserica noastră Ortodoxă încă de la început, deodată cu acest praznic al Botezului Domnului. Ştim că apa este acel element fără de care nu trăieşte nicio fiinţă omenească, dar nici animalele şi nici vegetalele. Apa dă viaţă tuturor. Sfinţirea mare a apei este o lucrare dumnezeiască, în timpul căreia se petrece una dintre cele mai mari minuni. Această apă nu se alterează niciodată. Ea se menţine curată, indiferent cât s-ar păstra. Agheasma Mare se bea în fiecare dimineaţă, timp de opt zile, pe nemâncate, pentru pu
