ACCENT

Măcar anul ăsta ceva să se schimbe în bine si pentru noi. Că pînă acum am tot asteptat, dar am asteptat degeaba. În loc să mergem spre bine, am mers - cum stiti -, cum stim cu totii, cei ca noi, din rău în mai rău. Asa am ajuns si ultima tară din UE. Si avem cel mai scăzut nivel de trai. Doar se vede, se simte. Dar poate anul ăsta...

Că promisiuni s-au făcut, multe si frumoase. Numai că iată, începutul se dovedeste a fi ca în armată: cu stîngul! Pentru că, dacă vă aduceti aminte - si cum să nu vă aduceti aminte -, că doar le resimtim cu totii -, imediat ce au cîstigat alegerile (si, cum stiti, cu un procent zdrobitor), s-au întors guvernantii cei noi la vechile metehne, la vechile „beliri“, în special prin taxe si impozite mai mari. Ca si cum nu ne-ar fi zdruncinat destul cele de pînă acum, de pînă a veni cei noi. Oare să urmeze si alte „beliri“? Totusi, poate anul ăsta - si nu asteptăm vreun miracol, vreo schimbare spectaculoasă din cer - ne vom întoarce, în sfîrsit, la normalitate, ne vom găsi directia si pasul cele bune, mai ales, vom avea grijă de oameni, de cei care au decis de partea cui să fie puterea! Că, stiti bine, noi v-am făcut ce sînteti acum. E o problemă de onoare, de obraz, să fie respectate promisiunile. Poate măcar anul ăsta să adeverim sperantele, schimbările pentru care a existat si decembrie 1989.

Poate anul ăsta să se întoarcă acasă si cei care au plecat prin cele patru zări, să caute acolo un dram de prosperitate si bucurie. Mai ales că si cei mai multi dintre ei vor să se întoarcă de prin străini.

Să începem, deci, binele, măcar de anul acesta!

ACCENT

Măcar anul ăsta ceva să se schimbe în bine si pentru noi. Că pînă acum am tot asteptat, dar am asteptat degeaba. În loc să mergem spre bine, am mers - cum stiti -, cum stim cu totii, cei ca noi, din rău în mai rău. Asa am ajuns si ultima ta