Cel mai mult îngroaşă rândurile şomerilor muncitorii necalificaţi în construcţii, agricultură sau industrie. La polul opus, românii cu studii superioare reprezintă doar 8% din ponderea celor fără un loc de muncă Sursa: RĂZVAN VĂLCĂNEANȚU
Ai carte, ai parte, şi asta în ciuda vocilor care spun că tinerii ar trebui să se orienteze mai mult spre şcolile profesionale decât spre „fabricile de diplome”. În statisticile Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă, „grosul” şomerilor nu îl reprezintă intelectualii, ci necalificaţii sau cei cu studii medii.
La finalul lui noiembrie, erau înregistraţi 476.321 de şomeri, cu 20.000 mai mulţi decât la finalul lunii precedente. Cei mai mulţi din categoria de vârstă 41-50 de ani, urmaţi de cei între 31 şi 40 de ani.
Directorii, şomeri de lux
Din punct de vedere al gradului de instruire, ponderea cea mai mare a persoanelor care apelează la „forţelor de muncă” o au şomerii fără studii- aproximativ 68%. „Şomerii cu nivel de instruire liceal şi post-liceal reprezintă 24%, iar cei cu studii universitare- 8%. Aceasta e şi motivul pentru care numărul celor care obţin serviciu prin ANOFM şi care au o pregătire medie şi submedie e mai mare decât al absolvenţilor de învăţământ superior”, ne-au declarat reprezentanţi ai ANOFM. INS: Numărul şomerilor a scăzut uşor la 688.000 de persoane
Astfel, profesiile care au scos cel mai mare număr de şomeri, anul trecut au fost: muncitori necalificaţi în ferme (69.185 persoane), în industria prelucrătoare (59.247 persoane) sau în lucrări publice (31.196 persoane), manipulanţi marfă (25.047 persoane), constructori (12.458 persoane)şi vânzători (8.055 persoane). Lista continuă cu mecanici, baby-sitteri şi îngrijitori vârstnici, paznici şi şoferi. În coada clasamentului s-au clasat directorii (2.733), un număr destul de mare raportat la ofertă, economiştii (2.048), inginerii mecanici (1
