IAȘI. Cătălin Mihuleac, „autorul cu cel mai mult umor din literatura română de astăzi” – cum l-a numit, pe bună dreptate, criticul literar Alex. Ştefănescu –, reuşeşte chiar din titlul oximoronic, Aventurile unui gentleman bolşevic, să smulgă primul zîmbet. Acest roman scris în maniera satirei politice este dirijat cu ingeniozitate în direcţia grotescului, a fanteziei pure, a burlescului liric, într-un vîrtej ameţitor de umor negru de această dată. Ion Scutelnicu, gentleman bolşevic şi tovarăş de nădejde, orfan cu antecedente sadice, primeşte misiunea de a-l reeduca în spiritul artei angajate pe tînărul pictor rebel, pasionat de nuduri licenţioase, Emil Faure, care a avut naivitatea de a-l înfrunta pe fiul Dictatorului.
Primul pas va fi mutarea acestuia într-un bloc-moloh antropofag, devotat sistemului. Metoda aplicată este plină de subtilitate şi cruzime, iar rezultatul va fi pe măsură.
Odată cu vremurile noi, activistul-torţionar şi soţia sa, „generoasa” tovarăşă Ella – fosta muză obeză a artistului –, devin protagoniştii, exponate însufleţite, ai dioramelor teribil de verosimile din postrevoluţionarul „Muzeu al comunismului”, instituţie nemuritoare, cu un imens succes la public.
Intriga dinamică, replicile ilariante, anecdotica spectaculoasă, numeroasele picanterii sînt doar cîteva dintre calităţile acestei savuroase comedii bufe, ce rezistă cu brio pe afişul istoriei.
Cătălin Mihuleac a debutat ca scriitor în anul 1995, cu povestirea „Universitatea Matilda”, în revista Timpul. A publicat următoarele volume: Garsonieră memorială confort trei – proză scurtă (Maşina de scris, 1996; ediţia a II-a, Timpul, 2005); Dispariţia oraşului Iaşi – roman (Institutul European, 1998; ediţia a II-a, Timpul, 2007); Titlu neprecizat – povestiri (Polirom, 1999); Bar de stepă – proză scurtă (Timpul, 2001); Noapte bună, tîmpitule! – proză scurtă (Cronica, 2003
