Credincioşii ortodocşi, romano-catolici şi greco-catolici au sărbătorit ieri Boboteaza, care marchează ultima zi din ciclul sărbătorilor de iarnă, dedicată purificării mediului înconjurător, în special sfinţirii apelor.

Biserica Ortodoxă a celebrat botezul lui Iisus în râul Iordan săvârşit de proorocul Ioan Botezătorul, iar Biserica Catolică a marcat Epifania Domnului, amintind de vizita magilor la Pruncul Iisus, totodată, ambele sărbătorind recunoaşterea lui Iisus Hristos ca Mesia.

Pentru ortodocşi, Boboteaza reaminteşte botezul Domnului în apa Iordanului la vârsta de 30 de ani, înainte de a păşi în viaţa publică. Potrivit tradiţiei, la Bobotează se săvârşeşte slujba de sfinţire a apelor „Agheasma Mare”, care are semnificaţia simbolică de act de regenerare cosmică (pământul primeşte germenii noii creaţii, transfigurată prin sfinţirea apelor). În ajun, preoţii parohi au intrat „cu botezul” în casele credincioşilor, binecuvântându-i prin stropire cu apă sfinţită. De altfel, Boboteaza este percepută şi ca sărbătoare a luminilor, întrucât, prin contactul cu apa sfinţită, creştinii îşi asumă o umanitate pozitivă, „prin înnoirea Duhului Sfânt”, botezul fiind rânduiala iniţierii în creştinism şi primirii în Biserică. Atestată a fi una dintre primele sărbători ale creştinilor, la români Boboteaza este, alături de sărbătorile Naşterii Domnului şi cea a Învierii Domnului, una dintre cele mai importante. Ieri, la Suceava şi în întreg judeţul, credincioşii ortodocşi au participat, la biserică, la slujba Bobotezei, de regulă în preajma crucilor de gheaţă, după care s-au întors către case cu Agheasmă Mare, care să le fie de folos, ca izvor de sfinţenie şi binecuvântare, pentru îndepărtarea păcatului şi bolii, pentru curăţenie desăvârşită. Agheasma Mare poate fi gustată în fiecare dimineaţă, pe nemâncate, până pe 14 ianuarie inclusiv.