Datoriile au explodat la nivel mondial în ultimii ani, crescând mai repede decât PIB-ul economiei globale până la un nivel nesustenabil, care face inevitabilă declanşarea unor războaie, avertizează Kyle Bass, un manager de fonduri de hedging din SUA.
"Nu ştiu cine se va lupta cu cine, dar sunt sigur că în următorii ani vom vedea războaie, şi nu unele mici", a spus Bass recent, citat de Thomson Reuters. El a calculat că totalul datoriilor din împrumuturi a ajuns să reprezinte 340% din valoarea PIB-ului planetei, o povară pe care economia globală nu a suportat-o niciodată pe timp de pace.
Dar în ceea ce priveşte zona euro, ideea declanşării unui război este cel puţin deplasată. Mulţi investitori au pariat, ca Bass, pe defaultul dezordonat al unor ţări precum Grecia, însă în Europa diplomaţia a funcţionat, cu unele sincope, şi a reuşit să menţină integritatea uniunii monetare. Mişcările sociale de protest contra măsurilor anticriză au devenit pe alocuri violente, dar mulţi analişti se întreabă cum de nu s-au luptat mai aprig mai mulţi europeni cu creşterea şomajului, cu tăierea cheltuielilor sociale şi cu impozitele mai mari.
Deutsche Bank arată că Europa a rămas relativ liniştită până acum deoarece greul austerităţii a căzut în mod disproporţionat pe tineri. În Spania, rata angajării pentru persoanele cu vârste mai mici de 25 de ani s-a prăbuşit de la 39,1% în 2007 la 18,3% în 2012. Pentru grupul de vârstă 35-49 de ani, care beneficiază de o mai bună protecţie contra disponibilizărilor, rata angajării a scăzut în aceeaşi perioadă cu doar 8,9 puncte procentuale.
Această combinaţie între "sacrificarea" tinerilor şi asigurarea unei relative securităţi economice pentru cea mai mare parte din populaţie ar putea fi motivul pentru care furia nu a reuşit, cu excepţia Greciei, să se transforme în voturi mai multe pentru partidel
