Litigiile dintre Argentina şi fondurile speculative legate de intrarea ţării în incapacitate de plată din 2001 au readus în prim-plan necesitatea elaborării unui mecanism de reglementare a falimentelor statelor sub îndrumarea FMI, scrie Financial Times.
Tot mai mulţi avocaţi şi manageri de fonduri speculative afirmă că hotărârile judecătoreşti privind cazul Argentinei arată punctele slabe ale modului în care sunt abordate datoriile guvernelor şi susţin că a venit timpul revizuirii "mecanismului de restructurare a datoriilor suverane" propus de FMI în 2002.
Acest mecanism nu a fost pus în aplicare niciodată deoarece SUA au fost împotrivă. Dar iniţiativa a început să prezinte iar interes după ce criza datoriilor din zona euro a scos în evidenţă deficienţele actualei abordări ad-hoc a problemei restructurării datoriilor, una contractuală.
"Cu un mecanism clar s-ar fi putut preveni toate tipurile de probleme din zona euro", a spus Anne Krueger, fost economist-şef la Banca Mondială, director adjunct general la FMI şi arhitecta mecanismului de restructurare a datoriilor suverane.
Dezbaterea privind acest mecanism a devenit mai aprinsă odată cu victoria neaşteptată a fondului speculativ american Elliott Associates, care a creditat Argentina, în procesul contra statului sud-american.
Pledoaria fondului Elliott s-a bazat pe faptul că în convenţiile încheiate cu statul argentinian a existat o clauză obscură prin care se promitea tratament egal tuturor creditorilor Argentinei. Acest lucru înseamnă că ţara nu poate continua să îi plătească pe cei care deţin datorii restructurate ale statului argentinian şi să îi ignore pe creditorii care nu au acceptat participarea la restructurarea datoriei.
Crearea mecanismului de restructurare a datoriilor suverane va fi o adevărată provocare din punct de vedere politic. Dat fiind că acu