Preşedintele francez, François Hollande, şi-a început anul în forţă, chiar dacă a suferit o înfrângere, Curtea Constituţională respingând-i proiectul de taxare cu 75 la sută a persoanelor cu venituri mai mari de un milion de euro.

La începutul acestei săptămâni, liderul de la Elysee, a anunţat noi refoerme care vor necesita schimbarea Constituţei şi convocarea Parlamentului. Chiar dacă, oficial, Hollande nu a avut niciun cuvânt de critică la adresa Consiliului Constituţional, el a anunţat totuşi un cadou acestei instituţii.

ATRIBUŢIILE CSM, CONSOLIDATE

Foştii preşedinţi ai Republicii, membri de drept ai Curţii, nu vor mai face parte din acest for, dacă modificarea legii supreme se va face aşa cum doreşte Hollande, scrie „Le Figaro“. Franţa are în prezent trei foşti preşedinţi în viaţă: Jacques Chirac, Nicolas Sarkozy şi Valerie Giscard d’Estaing care fac parte din acest organism, dar această modificare nu i-ar viza, ci s-ar aplica ulterior, începând chiar cu Hollande.

Liderul de la Elysee mai intenţionează să modifice şi statutul penal al şefului statului, în aşa fel încât să poată fi iniţiată o acţiune împotriva preşedintelui în timpul mandatului, pentru crime şi delicte comis atât înainte, cât şi după alegerea sa.

O astfel de reformă implică modificarea articolului 67 din Constituţie, care acordă în prezent imunitatea penală preşedintelui. Hollande intenţionează, de asemenea, eliminarea Curţii de Justiţie a Republicii, care în prezent, judecă infracţiuni şi delicte comise de membrii guvernului, în timpul mandatului.

El nu a precizat însă cu ce cadru juridic va înlocui Curtea de Justiţie. În schimb, şeful statului francez intenţionează să consolideze atribuţiile Consiliului Suprem al Magistraturii şi să definească clar rolul acestuia în numirea procurorului-şef. Constituţia celei de-a V-a Republi