În ciuda infrastructurii precare, staţiunile din Munţii Apuseni ori din zona Secuimii au descoperit drumul cel bun şi încep să-şi recâştige turiştii.

În urmă cu nici un deceniu, păreau condamnate la o degradare lentă şi ireversibilă. Multe dintre staţiunile din Carpaţii Orientali sau din Munţii Apuseni erau presărate cu vile lăsate în paragină ori transformate în ruine ca rezultat al interminabilelor procese de retrocedare sau a unor privatizări dubioase. Puţinii turişti care alegeau aceste staţiuni erau cei care plăteau bilete low-cost, pentru pensionari, pentru sejururi oferite de hoteluri comuniste, prăfuite şi în băile cărora apa picura neîntrerupt din robinetele instalate pe vremea lui Nicolae Ceauşescu.

Reportajele apărute în presa internaţională descriau aceste staţiuni drept locuri ale groazei, comparabile cu oraşele unor state-fantomă precum Transnistria ori Abhazia. Însă, de câţiva ani, unele dintre aceste staţiuni au început să renască. Secretul acestei regenerări este reprezentat de fondurile europene, cu care autorităţile locale au realizat pârtii noi de schi sau au amenajat băi. Tot cu ajutorul banilor de la UE, diverşi investitori privaţi au reuşit să amenajeze pensiuni, cabane ori hoteluri care amintesc de micile staţiuni de munte din Austria.

„Borsecul a ieşit din groapă"

Staţiunea harghiteană Borsec, din Carpaţii Orientali, este cunoscută mai ales datorită apelor minerale din zonă. Cei care folosesc motoarele de căutare pe internet pentru afla informaţii despre Borsec prima dată sunt conduşi spre site-urile care oferă informaţii despre apele minerale. De altfel, acestea sunt renumite la nivel internaţional, încă de pe vremea Imperiului Austro-Ungar. Apele minerale din Borsec au fost medaliate cu aur la expoziţiile internaţionale din Viena şi Trieste din 1876, precum şi la Paris, în anul 1878. Primele băi au fost