de N. I. DOBRA
08 ianuarie 2013 22:40
19 vizualizari
A-A+
Anca S^rghie şi Marin Diaconu, publicând volumul "Fratele fiului risipitor" (Editura Eikon, Cluj-Napoca 2012), îi aduc un omagiu târziu, dar meritat, lui Aurel Cioran, mai puţin cunoscutul frate al filosofului Emil Cioran (8 IV 1911 - 20 VI 1995), unul dintre puţinii români care a reuşit să "sperie" Parisul (alături de Eugen Ionescu, Constantin Brâncuşi, Mircea Eliade şi câteva doamne din înalta societate). Cartea are de toate: eseuri de-ale lui Aurel Cioran (25 V 1914 - 17 XI 1997), scrisori ale lui Emil Cioran către iubitul frate din Sibiu, interviuri, corespondenţă cu Bucur Ţincu, Gabriel Liiceanu, Constantin Noica, Sanda Stolojan, George Bălan, Irina Mavrodin, Dan C. Mihăilescu etc., şi ilustraţii de familie.
Nu am ce comenta, dar pot să citez unele pasaje din epistolele "fiului risipitor" către fratele rămas să trăiască, să sufere şi să ispăşească vini imaginare acasă, într-un Sibiu nepăsător (Aurel Cioran a făcut şapte ani de puşcărie pentru ideile lui legionare, dar şi pentru că era fratele lui E. M. Cioran.)
În afară de probleme familiale, "parizianul din Răşinari" aducea în discuţie şi altele. Spre exemplu: "(...) Bucureştenii sunt prea superficiali pentru a mă putea bizui pe ei (München, 17 aprilie 1934); Dacă aş şti că trăiesc 50-60 de ani, aş face o teză de doctorat. Dar provizoratul meu în existenţă mi s-a definit într-o lumină clară (Berlin, 1 nov. 1934); Nu te băga sluga lui Dumnezeu, fiindcă nu-i rentabil. Vei fi mai nefericit decât înainte. Fii diletant cu principiul ultim. (Berlin, 14 aprilie 1935); Italia este ţara în care excesul de frumuseţe te leagănă într-o fericire melancolică (Florenţa, 19 nov. 1937); @n afară de muzică şi poezie totul e minciună sau vulgaritate (Paris, 9 sept. 1942); Studiile nu servesc la nimic. Liceul înseamnă timp pierdut. E mai i