Consiliul Municipal al capitalei provinciei britanice Irlanda de Nord (Ulster), Belfast, a refuzat să cedeze presiunilor demonstranţilor protestanţi de a reveni asupra deciziei de a permite arborarea drapelului britanic numai la ocazii festive. Demonstraţiile continuă de mai bine de o lună şi au provocat ciocniri care au dus la zeci de arestări şi la rănirea a numeroşi poliţişti.

Corespondentul RFI la Londra, Petru Clej

Consiliul capitalei nord-irlandeze, reunit în sesiune plenară şi-a reconfirmat decizia din 3 decembrie 2012 de a permite arborarea drapelului britanic în doar 18 ocazii. Decizia a fost luată de consilierii partidelor naționaliste Sinn Fein și SDLP, care reprezintă comunitatea catolică, favorabilă reunificării cu Republica Irlanda, cu sprijinul consilierilor partidului Alianței, non-sectar, care deține balanța puterii în consiliu. Naționaliștii ar fi dorit interzicerea totală a arborării drapelului britanic.

Imediat după decizia Consiliului, în partea de est a orașului, dominată de protestanții unioniști, care doresc rămânerea provinciei în cadrul Regatului Unit, au izbucnit proteste, adeseori violente, care au degenerat, iar duminică a fost chiar arestat la demosntrație un bărbat care avea asupra sa o armă de foc.

Şeful Poliţiei din Irlanda de Nord, Matt Baggott, a acuzat organizația paramilitară protestantă Forța Voluntarilor din Ulster (UVF) că a organizat aceste proteste violente, spunând că uneori sunt folosiți chiar băieți de 10 sau 11 ani în prima linie a acestor demonstrații.

Simbol controversat

Drapelul britanic este un simbol extrem de important, dar și controversat: pentru unioniști, el semnifică păstrarea identității lor, dar pentru naționaliști, el constituie un simbol al opresiunii și ocupației.

Irlanda de Nord a rămas parte a Regatului Unit în 1922, atunci când sudul Insulei a dev