Scăderea natalităţii începută în anii ’90 şi migraţia masivă au condus la o creştere accentuată a ratei de îmbătrânire. Muntenii şi oltenii sunt cei mai "trecuţi" locuitori, ieşenii, cei mai tineri
În prezent, populaţia peste 65 de ani reprezintă 15% din numărul total de locuitori ai ţării. Un procent enorm, în condiţiile în care specialiştii vorbesc deja de o populaţie îmbătrânită demografic atunci când ponderea vârstnicilor depăşeşte 12%.
Curentul îmbătrânirii a cuprins România după ’90, când „dezlegarea” la avorturi a făcut ca natalitatea să scadă la jumătate imediat după Revoluţie.
Tendinţa a continuat în anii următori, iar efectele se văd astăzi, o dată cu îmbătrânirea masivă a populaţiei născute în anii ’50-’60, când natalitatea era în floare. Deficitul a fost adâncit şi de migraţia tinerilor în străinătate, adică exact acel segment care ar trebui să asigure creşterea demografică.
Stimularea natalităţii şi atragerea imigranţilor ar putea umple acest „gol”, dar cum efectele s-ar vedea abia peste 20 de ani, specialiştii cred că sunt slabe şanse ca problema să fie inclusă pe agenda politică.
Sudul României înaintează în etate
Cea mai îmbătrânită regiune, cu o pondere de 16,8% a vârstnicilor, este Muntenia. Conform ultimului recensământ, în două dintre judeţele acestei regiuni se înregistrează un record naţional de îmbătrânire: Teleorman, unde ponderea vârstnicilor ajunge la 21,8% şi Giurgiu- 18,6%.
Nici celelalte judeţe din regiune nu stau mai bine la acest capitol: în Călăraşi, ponderea bătrânilor depăşeşte 17%, iar în Ialomiţa- 16%. Surprinzător, în topul regiunilor îmbătrânite urmează Oltenia (16,5%), unde rata natalităţii era ridicată acum cu câţiva ani. În judeţele oltene, ponderea vârstnicilor e peste media naţională: Vâlcea- 17,6%, Olt- 17,3%, Dolj- 16,9% şi Mehedinţi- 16,4%.
La polul opus se află Banatul, Moldova, T
