Pe 4 ianuarie 2013, Institutul Cultural Român a publicat o listă cu directori adjuncţi şi referenţi ai filialelor ICR din străinătate, desemnaţi în urma unui concurs. Mai mulţi dintre participanţii la acest concurs au reclamat faptul că, deşi etapa interviurilor era anunţată în perioada 7-11 ianuarie, conducerea ICR nu a respectat această etapă.
Ioana Moldovan (colaborator al revistei 22 de peste 5 ani, bursier Fullbright, cadru didactic şi doctorand la UNATC) a fost unul dintre cei care s-au înscris în competiţia pentru un post de referent la ICR NY şi semnalează acum neregulile observate la acest concurs.
Când, la finele lunii noiembrie, pe pagina web a Institutului Cultural Român a apărut informaţia cu privire la organizarea unui concurs pentru ocuparea unor posturi din străinătate, zvonul care circula era că nu de oameni ar avea nevoie instituţia în chestiune, cât de proiecte, căci echipa încropită politic nu avea nicio idee cu care să înceapă să se afirme.
Erau scoase la concurs 17 poziţii de directori adjuncţi și referenţi. Cerinţele pentru înscrierea la concurs au fost trasate precis, cei interesaţi trebuind să îndeplinească o serie de condiţii: „cetăţeni români care cunosc limba ţării respective și vorbesc o limbă de circulaţie internaţională (de preferat limba engleză); au o vechime de cel puţin 3 ani într-o funcţie de conducere; au o activitate profesională prestigioasă într-un domeniu intelectual, cultural-artistic, universitar-academic, știinţific, management public, diplomaţie; au o experienţă edificatoare ca manager cultural (coordonator de proiecte culturale, activitate în cadrul unor instituţii, asociaţii, organizaţii nonguvernamentale, publicaţii, audiovizual etc.); sunt echidistanţi politic, aderă la valorile democraţiei, pluralismului, au abilităţi de comunicare; cunosc spaţiul cultural din ţările-gazd