Un singur om ii tine uniti pe toti trei mai mult ca niciodata. O singura persoana ii poate multumi ori ii poate trada, pe fiecare in parte, ori pe toti la un loc.
Pe de alta parte, cei trei nu au fost niciodata mai strans uniti in jurul unui singur om: Victor Ponta. Cumva premierul a ajuns sa fie, in acelasi timp, in cea mai privilegiata si mai blestemata pozitie in care s-ar fi putut afla.
Ca si cum nu i-ar fi fost suficient ca e intre ciocan (FMI) si nicovala (poporul), fiind obligat sa aleaga ori pe unul, ori pe celalalt, premierul s-a trezit si in bataia pustilor celor mai incrancenati lideri politici ai momentului.
Fiind si singurul dintre cei trei care inca mai are intreaga cariera politica in fata, are totodata si ghinionul ca toti de il conjoara sa fie ori deja terminati politic (Voiculescu), in faza incipienta (Antonescu), ori aproape de punctul respectiv (Basescu).
Din aceasta cauza, rabdarea lor e inexistenta si de cele mai multe ori actioneaza ca si cum timpul nu ar mai avea rabdare. Pe de alta parte, nici premierul nu se poate lauda ca timpul nu-i preseaza zilele si nu-i transforma viata intr-o fuga permanenta.
Dar urgentele care actioneaza asupra celor patru sunt de natura diferita: daca asupra lui Ponta imping datoriile, deficitele, scumpirile, taxele si impozitele - intr-un cuvant o austeritate pe care va fi nevoit sa o intoarca impotriva poporului, ca sa-i tina aproape pe cei de la FMI - ceilalti trei sunt manati de cu totul alte presiuni si urgente.
Asupra lui Voiculescu impinge morcovul Justitiei, care ii da frisoane la fiecare mutare de dosar de la Tribuna la Inalta Curte, motiv pentru care tot Ponta s-a simtit obligat sa sara in apararea lui, acuzandu-l pe judecatorul care s-a grabit sa retrimita dosarul la ICCJ, cat Felix Voiculescu nu a catadicsit sa depuna juramantul de se
