Cele 17 scrisori recuperate din fortăreaţa de la Abbottabad relevă un Bin Laden diferit: un insurgent care vede în media arma sa nucleară.

S-a spus deseori că „Primăverile Arabe“ reprezintă o lovitură mortală dată Al Qa­e­da. În cele din urmă, nu discursul său a animat şi mobilizat masele de re­vo­lu­ţio­nari care au spulberat unele dintre, aparent, cele mai solide regimuri ale lumii arabe. Şi totuşi, o lectură atentă a scrisorilor re­cu­perate din fortăreaţa de la Abbottabad conturează o cu totul altă perspectivă. Mai mult, ele confirmă o anu­mită cheie de interpretare asupra naturii Al Qaeda ca­re sugerează că aceasta este mai puţin o grupare teroristă tradiţională, cât o mişcare de insurgenţă. Pentru Al Qa­e­da, Primăvara Arabă este o oportunitate, o bătălie pentru recâştigarea „inimilor şi minţilor“ străzilor arabe. De fapt, Bin La­den pare să ajungă la aceeaşi concluzie ca şi insurgenţii anilor ’60: „răspunsul nu se află pe câmpul de bătălie, ci în minţile oa­menilor“ (Robert Thompson). Iar acest lucru este cu atât mai adevărat, astăzi, în epo­ca informaţiei globalizate. În cele din ur­mă, globalizarea nu îi avantajează doar pe cei ghidaţi de cele mai bune intenţii, ba dimpotrivă. Este unealta ideală pentru lumea subterană a criminalităţii trans­na­ţionale. O imagine extrem de sugestivă a acestui „progres“ a fost surprinsă recent de graficianul Dan Perjovschi într-o ex­poziţie aflată, simbolic, nu foarte departe de „ground zero“: de la World War One (WW1) şi World War Two (WW2) la World Wide Web (www).

O insurgenţă mediatică

Imaginea emblemă a raidului asupra for­tăreţei de la Abbottabad este aceea a unui bătrân aflat în faţa televizorului zappând prin oferta RDS-ului local. Serios? Asta este ameninţarea secolului XXI, deseori com­parată cu nazismul şi comunismul? Un moşuleţ cu barbă şi cu o telecomandă? Şi, totuşi, cei care i