In timp ce Romania isi pregateste bugetul pentru anul 2013, in plan european au loc dezbateri aprinse despre viitorul buget european pentru perioada 2014-2020.

Primele discutii vor avea loc in timpul presedintiei rotative a Uniunii Europene, condusa de Irlanda, iar tarile membre sunt inca departe de a atinge un compromis.

In mijlocul acestor negocieri, Romania se zbate sa absoarba fondurile europene si cauta sa isi mentina finantarile si in cadrul noului buget al UE.

Prioritatile irlandeze in materie de buget sunt clare. Aceasta tara de 4,5 milioane de persoane stie ce vrea si este pe punctul de a cunoaste o revenire economica remarcabila, dupa ce in timpul crizei economice a apelat la sprijinul economic al FMI si al Uniunii Europene.

Prima prioritate declarata a Irlandei este directionarea bugetului european in doua directii: cresterea competitivitatii economice si crearea de locuri de munca.

In consecinta, fondurile europene ar urma sa fie alocate catre proiecte destinate cercetarii, insertiei si formarii profesionale, telecomunicatiilor si tehnologiei informatiei sau sprijinirea IMM-urilor si reducerea dependentei energetice externe a UE.

Reforma bugetului european este sustinuta de cativa ani de Marea Britanie, dar de aceasta data inclusiv Germania si Franta par a sustine o parte din aceste puncte.

Interesant este ca acesta directie contravine tendintei generale date de bugetele anterioare ale UE, in care domenii precum agricultura, transportul sau dezvoltarea regionala jucau un rol important.

Mai mult decat atat, Romania parea sa mizeze pe o mentinere a tendintei, in contextul in care agricultura romaneasca tanjeste dupa fonduri europene si infrastructura este departe de normele minime europene.

Lucrurile devin insa si mai dificile pentru Romania intrucat