Am aşteptat ieri fiecare ştire despre fata care s-a dus într-o tabără de studiu şi a căzut luni noaptea, nu se ştie de ce, de la etajul trei al unei clădiri din Buşteni. Zăpada a îngheţat pe ea. Fata a fost scoasă din gheaţă marţi dimineaţă şi dusă la spitalul din Sinaia. Nu-i mai bătea inima. Era ţinută în viaţă la aparate. I s-a ridicat treptat temperatura de la 19 la, mai întîi, 26 de grade, iar medicii i-au făcut ore în şir masaj cardiac. Speram să-şi revină. O speranţă nu tocmai iraţională. Am văzut acum cîţiva ani pe Discovery o poveste asemănătoare, tot cu un copil care îngheţase şi pe care medicii l-au salvat după o luptă epuizantă cu moartea.

Medicii şi cei care i-au asistat din spitalul din Sinaia au reuşit să trezească inima fetei. Dintr-un fel de superstiţie n-am vrut să scriu despre ea decît după 12 noaptea. Dacă fata va supravieţui, m-am gîndit, medicii care au luptat pentru viaţa ei ar merita măcar un minut de recunoştinţă din partea noastră. Cîţiva oameni care cu devotamentul lor îndîrjit au făcut o minune.

O minune care, aflu acum, n-a ţinut decît cîteva ore. Fata a murit înainte de miezul nopţii. Nu pot să nu mă plec însă în faţa medicilor care au luptat pentru viaţa ei, chiar dacă au fost înfrînţi. Orice am face, în cele din urmă tot pierdem, scria Hemingway. Singurul lucru care ne salvează e să luptăm pînă la capăt.

Am aşteptat ieri fiecare ştire despre fata care s-a dus într-o tabără de studiu şi a căzut luni noaptea, nu se ştie de ce, de la etajul trei al unei clădiri din Buşteni. Zăpada a îngheţat pe ea. Fata a fost scoasă din gheaţă marţi dimineaţă şi dusă la spitalul din Sinaia. Nu-i mai bătea inima. Era ţinută în viaţă la aparate. I s-a ridicat treptat temperatura de la 19 la, mai întîi, 26 de grade, iar medicii i-au făcut ore în şir masaj cardiac. Speram să-şi revină. O speranţă nu tocmai iraţională. Am văzut acum cîţi