Guvernele statelor dezvoltate ar trebui să vadă în noul an începutul unei noi viziuni economice, bazate pe comerț și colaborare
De Sărbători, oamenii se mai gândesc și la altceva în afară de mâncare. De obicei, acesta este sezonul reflecției: avem prilejul de a ne detașa de rutina zilnică și de a ne decide unde și de ce ar trebui să ne purtăm diferit. Din lipsă de imaginație, câțiva recurg tot la cele mai simple soluții. Totuși, prin acțiuni comune, oare am putea face din 2013 un an mult mai bun?
Pentru guvernele din lumea bogată, răspunsul este „da“. Vă prezentăm trei căi prin care un an ce altfel se anunță plictisitor și monoton să fie marcat, în schimb, de creștere și exuberanță. Cititorii noștri fideli nu vor fi surprinși să afle că toate cele trei soluții au de-a face cu liberul schimb. Această temă a revenit frecvent în paginile revistei noastre încă din 1843, când militam împotriva protecționismului instaurat prin legile porumbului din Marea Britanie.
Lumea este mai puțin interconectată decât avem noi impresia. De aceea, deschiderea granițelor încă oferă beneficii seducătoare - iar comerțul le oferă democrațiilor liberale șansa de a-și reafirma în fața lumii rolul de ghid spre bunăstare.
Trei căi (mai mult sau mai puțin) simple
Potrivit previziunilor FMI, în 2013, economia americană va crește cu 2%, cea a Japoniei și a Marii Britanii cu 1%, iar zona euro va stagna. Guvernanții din aceste economii au la îndemână multe instrumente pentru a modifica această prognoză cenușie, însă niciunul nu este dezirabil. Injecția de fonduri în economie poate grăbi depășirea crizei, însă poate duce la umflarea artificială a activelor. Expansiunea fiscală ar putea contribui la vindecarea economiei, însă ar împovăra guvernele cu alți munți de datorii.
Prin comparație, liberalizarea comerțului nu costă mai nimic.
