Victor Ponta l-a demis recent pe şeful Institutului de Statistică pentru erori în metodologia de calcul a PIB. Economistul Ionuț Dumitru comenta : “Mi se pare periculos să punem la îndoială metodologia INS”. Desigur, a pune la îndoială metodologia INS e ca şi cum am deschide subiectul plagiatelor din cărțile profesorilor de la ASE pentru care domnul Dumitru era asistent. Domnul Dumitru are însă dreptate, a pune astfel de probleme le-ar aminti investitorilor cum guvernul grec Karamanlis trimitea date false despre buget la UE.
Ce ştie însă Comisia Europeană despre ce se întâmplă la Bucureşti? Într-o publicație (Income and living conditions in Europe, 2010) a Eurostat am găsit recent fragmentul halucinant :
“The share of households producing products in home gardens varies strongly, being the highest in Romania (where it was declared that traditionally almost each household (99.2%) owns a garden).”
“Procentul de gospodării cu producție în grădina proprie variază mult, fiind cel mai ridicat în România (unde s-a comunicat că aproape fiecare gospodărie (99.2%) deține o grădinä.”
Între Bucureşti şi Eurostat ceva s-a pierdut, în traducere, în metodologii, însă cine citeşte publicația respectivă îşi poate închipui că România este un paradis cu grădini urbane.
Venitul net al preşedintelui INS era de 1000 de euro în 2010, mult sub orice salariu de management din domeniul bancar. “Experți superiori” din instituție câştigau doar 1700 de RON. Salariile BNR au fost întotdeauna menținute peste media națională, instituția argumentând că altfel experții ar pleca. De ce nu se întâmplă acelaşi lucru şi la INS?
Din experiențele sale tragicomice în instituțiile de stat, Răzvan Orăşanu povesteşte că directorii de la statistică s-ar afla într-o relație de “Traiti dom’ Ministru, cât vreti sa fie?” când vine vorba de metodologii.
Ponta a anunțat că v
