La Cluj-Napoca au avut loc deja două întâlniri legate de modalitatea în care să se pună în practică un proiect în premieră pe ţară: locuitorii unui cartier să decidă soarta banilor pe care îi plătesc ca taxe şi impozite.

Ideea de a aloca un buget separat unui cartier al Clujului în 2013 i-a aparţinut lui Adrian Dohotaru, jurnalist ca formaţie şi membru activ al societăţii civile, al Grupului de Lucru al Organizaţiilor Civice. Proiectul întocmit de acesta, pe care îl vom prezenta mai jos, este foarte detaliat, începe prin a explica ce înseamnă buget participativ, cum ar putea funcţiona el, unde s-a mai aplicat, dar vine şi cu propuneri de locuri unde ar putea să fie consultaţi cetăţenii, la diverse evenimente care au loc în cursul anului.

Ce e bugetul participativ?

"Mai mult decât o consultare cetăţenească, bugetul participativ presupune decizie directă cu privire la bugetul de investiţii al oraşului. Pe baza unui buget alocat în fiecare zonă, cetăţenii deliberează, prin vot sau consens, asupra propunerilor de investiţii publice necesare în cartierul în care locuiesc.

Oamenii îşi aleg delegaţi care discută detaliile tehnice ale implementării proiectelor cu funcţionari municipali, experţi, consilieri locali, primar. Apoi, se formează comitete de monitorizare a proiectelor alese. Sumele alocate sunt invers proporţionale în raport cu calitatea vieţii din cartiere.

Materializarea acestei idei depinde de patru condiţii: un sprijin puternic din partea primarului şi consiliului local, o societate civilă dispusă să participe la dezbaterile publice, un mediu politic care îşi manifestă sprijinul pentru experimente democratice şi, cel mai relevant, un buget minimal de investiţii, care să permită finanţarea proiectelor selectate de cetăţeni”.

Cum funcţionează la alţii? Exemplul brazilian.

„Bugetul participativ a început să fie experimenta