Dacă din punct de vedere al numărului de turişti şi implicit, al încasărilor, sezonul estival de anul trecut a fost catalogat de către hotelieri drept unul de excepţie, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre partea mai puţin vizibilă a turismului constănţean, activităţile la negru şi la limita legalităţii.
Potrivit rapoartelor Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, anul trecut 45 de agenţi economici de pe litoral au funcţionat fără licenţă sau cu licenţa retrasă. Dintre aceştia, 34 au fost agenţii de turism, şapte structuri de cazare iar patru unităţi de alimentaţie publică. Spre comparaţie în 2011, corpul de control al ministerului a identificat 64 de agenţi economici care au funcţionat ilegal, din care 15 au fost agenţii de turism, 28 unităţi de cazare şi 21 structuri de alimentaţie publică. Deşi comparativ cu 2011, anul trecut numărul „ilegaliştilor" a fost mai mic, acest lucru nu s-a datorat faptului că patronii constănţeni au înţeles să respecte prevederile legale, ci simplului fapt că numărul controalelor au fost mai puţine.
Mai multe ilegalităţi
Oricum, comparativ cu situaţia centralizată la nivel naţional, litoralul a avansat în topul ilegalităţilor din turism. Dacă în 2011, din numărul total de unităţi de cazare puse pe lista neagră a ministerului, respectiv 143, 28 au sediul în judeţul Constanţa, adică aproximativ o cincime, anul trecut din cele 12 unităţi controlate, şapte sunt de pe litoral. Aceeaşi situaţie o regăsim şi în sectorul alimentaţiei publice, unde în 2011 dintr-un total de 70 de unităţi nelicenţiate, 21 au fost de pe litoral, iar anul trecut din cele şase structuri de alimentaţie publică care au funcţionat ilegal la nivel naţional, patru au fost din judeţul Constanţa. Situaţia s-a ameliorat, dacă putem spune aşa, în cazul agenţiilor de turism, unde în 2011, din cele 68 de firme aflate pe lista n