de GEO BĂNCARU

4. Ieşită parlamentar din pălăria rezervată redistribuiţilor, doamna Liliana Mincă e tot mai vocală. Îi propun  „Sonetul 66”  al lui Shakespeare: „ Mă uit scârbit la tot, şi-aş vrea să mor, / Decât să-l văd slăvit pe ticălos, / Iar pe sărman de râsul tuturor, / Să-l văd tăgăduit pe credincios, / Pe vrednicul de cinste oropsit / Şi pe femei batjocorite crunt, / Pe cel făr` de prihană pedepsit, / Şi pe viteaz răpus de cel mărunt, / Şi artele sub pintenul despot, / Şi adevărul „vorbă de netot”, / Şi strâmbul poruncindu-le la drepţi, /Mă uit scârbit la tot, şi bun rămas! / Dar dacă mor, iubirea-mi cui o las?”   5. Discuţie aprinsă, la o cafea, cu o doamnă. Are copilul în clasa a V-a şi crede că ar fi fost mai bine ca a doua limbă de predare să fi fost engleza şi nu germana. A încercat să influenţeze părinţii, culmea, aceştia s-au opus ideii, alegând germana.  Degeaba îi explic faptul că engleza se poate învăţa uşor şi fără profesor, pe când germana nu, sau nu chiar tot la fel de uşor!  Ea, nu şi nu, iar eu continui să mă lupt cu gândirea sa unică. Fiindcă se crede mai mult soţie de ce este soţul decât ce profesie are ea, doamna  nu vede normal actul de a te supune majorităţii.             Cu siguranţă, doamna nu a citit eseul „Contra gândirii unice”  a lui Claude Hagege, care spune că „a admite ca supremă limba engleză, înseamnă a renunţa la conţinuturile culturale date de celelalte limbi. Sunt mulţi cei care sunt tot mai convinşi că engleza distruge gândirea, mai mult, sterilizează creativitatea”.             De fapt, dacă veţi citi cartea lui Hagege, veţi constata că anglicizarea fără noimă a limbii popoarelor nu este singurul aspect cultural negativ al globalizării care sterilizează creativitatea şi hipotrofiază identitatea culturală. , mai sunt amintite şi „rolul sterilizant intelectual al partidului unic” sau  „muzica pop sau rock ca