În contextul bătăliilor din jurul viitorilor şefi ai Justiţiei române - şi a fluturării eliberării anticipate a fostului premier Adrian Năstase - publicăm lunga discuţie despre starea şi devenirea justiţiei din România apărută în ediţia FP România din vară. A devenit Justiţia o forţă a binelui în România? Iar suspendarea Preşedintelui Băsescu ţintea controlul asupra Justiţiei? Discuţie FP cu Laura Ştefan, expertă în anti-corupţie. Există tabere în justiţie? Pro-Basescu, anti-Basescu... Laura Ştefan: Nu cred... Vorbim despre altfel de tabere în justiţia românească. Mai degrabă cred că s-a vorbit mult timp despre oameni care veneau din fostul sistem judiciar, comunist, presupunându-se, după părerea mea în mod greşit, că aceşti oameni trebuie oarecum puşi între paranteze – şi s-a vorbit, de asemenea, de judecătorii tineri, care, pe cale de consecinţă, ar fi perfecţi. Cred că şi în lumea sistemului judiciar, aşa cum vedem că şi în lumea politică se întâmplă, apele nu se împart între tineri şi bătrâni şi cred că tinereţea nu e întotdeauna soluţia sigură pentru corectitudine, integritate, succes. Dacă ne uităm în dosarele DNA-ului vedem că sunt mulţi magistraţi tineri, în jurul vârstei de 40 de ani sau poate chiar sub, care comit fapte de corupţie de o gravitate extremă, care negociază dosare, care presează părţile să contribuie la rezolvarea într-un fel sau altul a cauzei aflate în discuţie. Aşadar, nu ştiu dacă putem vorbi de tabere pe criterii ideologice, pro-PSD, pro-PNL, pro-Băsescu. Pro-corectitudine sau pro-corupţie, da, cu siguranţă există – şi cred că sistemul judiciar în ultimii ani încearcă să se cureţe, pe cât posibil, de cei care îi pătează numele. Până în 2005, ideea de a ancheta procurori sau judecători era complet străină în sistemul judiciar. Din 2005 încoace, în fiecare an avem peste zece magistraţi trimişi în judecată şi, de