"Un bebeluş de doar câteva luni şi părinţii lui au murit în urma unui grav accident rutier". "Trei tineri şi-au pierdut viaţa, după ce autoturismul în care se aflau s-a izbit puternic de un copac". "Un microbuz plin cu pasageri a intrat sub un TIR, în urma coliziunii mai multe persoane au decedat". Presa românească relatează zilnic asemenea evenimente.

Morţi, oameni în putere mutilaţi pe viaţă, imagini terifiante, familii distruse. Privim, citim, ne îngrozim şi ne rugăm ca bunul Dumnezeu să ne ferească, să nu ajungem vreodată subiectul unei asemenea ştiri.

Luat unul câte unul, fiecare dintre aceste evenimente e o tragedie, adunându-le însă, obţinem un tablou naţional extrem de sumbru: anual, în România, dintr-o sută de mii de locuitori, aproximativ 40 mor în urma unor accidente rutiere. Este rezultatul unor studii efectuate de diferite instituţii de analiză şi cercetare, care ne situează pe un loc fruntaş la nivelul Uniunii Europene.

Brăila nu e un judeţ cu un trafic supraaglomerat, nu e o zonă de tranzit. Şi, totuşi, ani la rând în statisticile naţionale a ocupat primul loc ca număr de decese şi evenimente rutiere grave. În ultimii doi, numărul accidentelor a mai scăzut, dar pe şoselele Brăilei continuăm să numărăm morţii cu zecile. Anul trecut, de exemplu, până în noiembrie s-a ajuns deja la 35, plus alţi 118 răniţi grav. 153 de tragedii, 153 de vieţi distruse, 153 de familii greu încercate. La nivel naţional vorbim de mii.

Unii experţi, în general cei ai Uniunii Europene, indică drept principală cauză starea drumurilor din România. Corect, iar Brăila ar putea să confirme. Tratat de toate guvernele postdecembriste cu indiferenţa zonelor "capăt de linie", judeţul nostru are în continuare numai drumuri cu câte o singură bandă pe sens, şi aia plină de gropi. Asta ar putea explica numărul mare de tragedii înregistrat pe