Politica fiscală ajunge rareori titlu de primă pagină în Franţa. Conflictul deschis dintre administraţia Hollande şi cel mai cunoscut actor al ţării, Gérard Depardieu, a dat însă subiectului o importanţă neobişnuită în ultimele săptămâni. Cine crede însă că Depardieu e singurul francez exilat pe motive de taxe se înşeală.

Povestea Asterix-ului rus o ştie între timp toată lumea. Nemulţumit de perspectiva unui impozit de 75%, Gérard Depardieu depune cerere pentru cetăţenia belgiană. Până să o primească, iese la rampă preşedintele rus, Vladimir Putin şi îi oferă paşaportul Federaţiei sale. Depardieu este însă doar ultimul francez care a ales să se exileze în altă ţară, dintr-o multitudine de motive, cel mai frecvent întâlnit fiind sistemul fiscal din Hexagon. Iar patria adoptivă preferată este... Elveţia.

Cântăreţul Charles Aznavour, care a avut şi el dispute publice cu statul francez pe tema taxării, s-a mutat în ţara cantoanelor în 1970 şi a trăit acolo patru decenii. Actorul Alain Delon a primit cetăţenia elveţiană în 1999, după ce în 1978 deschisese la Geneva un magazin de lux. Cântăreţul Johnny Hallyday s-a mutat în staţiunea montană Gstaad în 2006, iar campionul mondial la raliu Sebastien Loeb a devenit rezident elveţian în 2003. Motivul lui Loeb: taxele în Franţa sunt uriaşe, iar cariera de sportiv nu durează la infinit.

Cel mai de succes jucător de tenis al Franţei, Jo Wilfried Tonga, s-a mutat în Elveţia în 2008 şi nu a dat un motiv oficial pentru decizia sa. Şi el este doar ultimul tenismen profesionist francez dintr-o listă lungă de staruri mondiale: Guy Forget, Amelie Mauresmo, Richard Gasquet, Gilles Simon, Fabrice Santoro, Gael Monfils, Cedric Pioline, Henri Leconte şi Marion Bartoli.

Sudul Belgiei este şi el o destinaţie primitoare. Chiar Gérard Depardieu a anunţat luna trecută achiziţia unei case acolo. De asemenea, familia