Scăderea natalităţii începută în anii ‘90 şi migraţia masivă au determinat o creştere accentuată a ratei de îmbătrânire din România. Populaţia peste 65 de ani reprezintă în prezent 15% din totalul locuitorilor ţării în condiţiile în care specialiştii consideră o populaţie îmbătrânită demografic atunci când ponderea vârstnicilor depăşeşte 12%.
Îmbătrânirea populaţiei a cuprins România după anii ‘90, când legalizarea avorturilor a făcut ca natalitatea să scadă, imediat după Revoluţie, la jumătate. Deficitul a fost adâncit apoi de migraţia tinerilor în străinătate, adică a acelui segment al populaţiei care ar trebui să asigure creşterea demografică.
Conform statisticilor, cea mai îmbătrânită regiune, cu pondere de 16,8% a vârstnicilor, este Muntenia. În două dintre judeţele acestei regiuni se înregistrează un record naţional de îmbătrânire. Astfel, în Teleorman ponderea vârstnicilor ajunge la 21,8%, iar în Giurgiu la 18,6%. Surprinzător, în topul regiunilor îmbătrânite urmează Oltenia (16,5%), unde rata natalităţii era ridicată acum câţiva ani.
La polul opus se află Banatul, Moldova, Transilvania şi Capitala, unde pondera vârstnicilor, deşi destul de ridicată, este sub media naţională (în jur de 14%). Cele mai “tinere” judeţe sunt Satu Mare (12,4%), Iaşi (12,6%) şi Constanţa (12,6%).
La fel, apoi, spre deosebire de ţările occidentale, care au toate un spor natural pozitiv, posibil şi datorită imigranţilor, în România, judeţele unde numărul naşterilor este mai mare decât cel al deceselor sunt doar Iaşi (spor pozitiv 458), urmat de Suceava (383), Braşov (348) şi Ilfov (14). La polul opus se află judeţul Teleorman, unde în 2011 numărul deceselor a fost cu 4.058 mai mare decât cel al naşterilor. Urmează judeţele Dolj, Prahova şi Olt.
Sociologul Alfred Bulai explică şi faptul că, în mediul urban, numărul nou-născuţilor este mai mic d
