Conform Hotărârii nr. 4592 din 5 iulie 2012 care reia decizii anterioare din 1928 şi 1933, Biserica Ortodoxă Română a decis refuzul oricărui serviciu religios, atât la înmormântare, cât şi la pomenirile pentru morţi pentru cei incineraţi, cu excepţia cazurilor în care incinerarea s-a făcut fără voia sau împotriva dorinţei celui decedat din motive obiective cum ar fi cele financiare sau legale, legi specifice ale unor state în care incinerarea este obligatorie.
"Pentru astfel de cazuri, la depunerea urnelor funerare în cripte, se poate oficia doar slujba Trisaghionului cu pomenire individuală”, a explicat preotul Eugen Tănăsescu, directorul Radio Dobrogea.
Conform deciziei Sfântului Sinod, cea mai înaltă autoritate în Biserica Ortodoxă Română, nici pomeniri nu se fac pentru cel incinerat, cu excepţia cazurilor deja arătate. În mod normal, după înhumare, Biserica rânduieşte pomenirea individuală a celui decedat la următoarele termene: 9 şi 40 zile; 3, 6, 9, 12 luni şi apoi din an în an până la 7 ani.
Totodată, cei decedaţi pot fi pomeniţi colectiv la slujbele rânduite pentru pomenirea generală a morţilor, precum moşii sau sâmbetele Postului Mare, scrie jurnalul.ro Conform Hotărârii nr. 4592 din 5 iulie 2012 care reia decizii anterioare din 1928 şi 1933, Biserica Ortodoxă Română a decis refuzul oricărui serviciu religios, atât la înmormântare, cât şi la pomenirile pentru morţi pentru cei incineraţi, cu excepţia cazurilor în care incinerarea s-a făcut fără voia sau împotriva dorinţei celui decedat din motive obiective cum ar fi cele financiare sau legale, legi specifice ale unor state în care incinerarea este obligatorie.
"Pentru astfel de cazuri, la depunerea urnelor funerare în cripte, se poate oficia doar slujba Trisaghionului cu pomenire individuală”, a explicat preotul Eugen Tănăsescu, directorul Radio Dobrogea. @N_P
