de Fred NUSS
09 ianuarie 2013 22:46
2 vizualizari
A-A+
Există ierni cu prea puţină zăpadă, spre deosebire de altele, în care neaua căzută în neştire a provocat oamenilor mari necazuri.
Pretutindeni, însă, iarna este şi va rămâne - în primul rând - anotimpul copiilor. Aceştia din urmă ar avea - într-adevăr - toate motivele să accepte pozitiv această afirmaţie, amintindu-ne de plăcutele excapade de pe săniuşul din capul străzii sau de pe patinoarul din Piaţa Mare, într-o ambianţă muzicală antrenantă, alunecând ore în şir pe luciul gheţii, cu obrajii îmbujoraţi de aerul curat dintr-o zi senină, pătrunsă de un soare cu "dinţi". Mai contribuie la toate astea şi vacanţa binecuvântată a prichindeilor, lăsaţi mai slobozi cu învăţătura, care însă - din păcate - nu durează o veşnicie. Ar mai fi, apoi, cei mărişori, de alte vârste, dar şi cu alte pretenţii, la ale căror incertitudini specifice tinereţii se asociază şi factorul (incomod!) al pubertăţii. Pentru "marţafoii" din această categorie, iarna oferă o paletă destul de largă, cu activităţi de sezon, cu schiuri şi snowborduri în picioare, alunecând ceva mai "profesionist" la vale, pe pârtii special amenajate.
Prin cabane, după lăsarea întunericului, aşeza\i la gura căminului incins, "gaşca" animată de buna dispoziţie, va lăsa frâu liber jocurilor, dansului şi altor distracţii juvenile. Dar oricare dintre plăceri, chiar puerile, se vor sfârşi la un moment dat. Tânăr sau mai puţin tânăr, oricine ar trebui să fie conştient de faptul că viaţa nu-i doar un bairam la nesfârşit, căci, pe-acasă ne mai aşteaptă şi treburile de zi cu zi, amintindu-ne dictonul: "... cineva trebuie să le facă şi pe astea!". Deşi omătul ne mai acoperă şi glia, iar luna lui Gerar încă e atotstăpânitoare, peste puţin timp bobocii ne vor decora din nou ramurile, iar tânăra primăvară - la rându-i dornică de ascensiune - v
