Marţi dimineaţă, consilierii locali ieşeni au fost chemaţi în şedinţă extraordinară pentru a decide dacă măresc sau nu taxele şi impozitele locale cu 16 la sută. N-a fost o şedinţă încinsă, pentru că USL domină autoritar Consiliul şi poate decide orice.

Au fost câteva zile pline de incertitudini, în care nu s-a înţeles dacă decizia majorării taxelor este obligatorie sau dacă primăriile pot hotărî dacă păstrează birurile la nivelul celor din anul anterior.

Ceaţa s-a risipit abia miercuri, când guvernul a intrat în şedinţă cu intenţia de a lămuri chestiunea. Primarul Nichita ştia încă de luni seară de ordonanţa pe care o va da guvernul (a spus-o public chiar Ponta), însă n-a amânat şedinţa de CL.

Marţi, Nichita nu putea menţine taxele neschimbate din motive de Cod Fiscal, însă joi spre exemplu, ar fi putut s-o facă.

Primăria Iaşi s-a grăbit, optând fără nici o reţinere pentru majorare. 16 la sută în plus pentru un ieşean cu venituri ridicate nu reprezintă mare lucru. Însă pentru un pensionar cu 400-500 de lei pe lună, orice leu suplimentar scos din buzunar este important.

Nichita avea posibilitatea să le dea peste nas celor care îl acuză că are apucăturile unui contabil, care ştie doar să adune, nu să şi înmulţească banii. Din păcate, edilul nu dovedeşte doar lipsă de viziune, ci şi că nu e în stare nici măcar să adune integral taxele percepute ieşenilor, câtă vreme încasările anuale nu trec de 70 la sută din suma care ar trebui strânsă.

Gheorghe Nichita avea suficiente alte modalităţi pentru a creşte încasările la bugetul Iaşului. Plus că taxele locale nu reprezintă decât câteva procente din veniturile municipalităţii.

Mai este ceva de remarcat în ultima şedinţă de Consiliu şi anume atitudinea primarului. Ce atâtea dezbateri, ce atâta opoziţie? E drept că în CL, maşina de vot uselistă nu are cum să defecteze, dar măcar ascultă-i