In perioada lansarii prognozelor senzationale si previziunilor socante n-ar trebui sa omitem, totusi, cateva riscuri cu potential de concretizare. Ca jucator economic, Romania ramane, in ansamblu, dependenta.
Ansamblul de factori de care depinde e diversificat si se intinde de la evolutia unor piete externe pana la deciziile de amanare a pragului fiscal care tocmai s-au luat zilele trecute la Washington.
Concret, care sunt elementele de risc ce ne pot afecta pe fiecare dintre noi, cei care am demarat un nou an cu gandul optimist ca 2013 nu poate fi decat mai bun decat cel care tocmai s-a incheiat?
Fragilitatea zonei euro
Previzibil, in fata oricarei evolutii a crizei din zonei euro, reactiile romanesti par a fi futile. Viteza cu care s-ar schimba ceva in criza euro abia daca ar trezi Bucurestiul din somnolenta cu care reactioneaza retoric pe plan extern.
Cum sa stim, atunci, ce consecinte locale pot avea modificarile majore din Europa? Marea Britanie nu se mai fereste sa admita ca ia in considerare consecintele unei iesiri din zona euro (Britexit?); Ciprul are probleme majore de solvabilitate a sistemului bancar propriu; Franta a atins pragul de indatorare de 90% din PIB, nivel dincolo de care cresterea economica nu mai este considerata sustenabila; Germania asteapta stagnare in anul electoral 2013.
In acest climat fragil, Romania este expusa si economic si social, in conditiile in care 2013 e anul in care 3,5% din PIB reprezinta rata care trebuie achitata catre creditorii internationali de catre stat impreuna cu BNR.
Cursul de schimb
Stabilitatea unui curs de schimb este benefica atat pentru creditori (sistemul bancar in esenta), cat si pentru imprumutati.
De ce n-ar fi stabil cursul leu/euro in 2013? Este anul in care, dupa cum mentionam, unul dintre cei mai ma
