Guppy este unul dintre cei mai mici peşti exotici de acvariu, originar din America de Sud. Viaţa lor este extrem de simplă, din perspectiva noastră. Suntem însă mai asemănători decât poate părea la prima vedere. Trăsătura comună dintre oameni şi specia de peşti de doar trei centimetri este dimensiunea creierului. Faptul că Guppy, spre deosebire de cei mai mulţi peşti, nasc pui vii, este cunoscut de majoritatea acvariştilor. Sunt o specie foarte rezistentă şi se adaptează la medii în care alţi peşti nu pot supravieţui. Creierul peştelui Guppy îl face însă unic, nu doar în acvariu, ci în comparaţie cu celelalte specii. „Unitatea centrală” a acestor peşti a evoluat în performanţe cognitive, cu „ajutor” în selecţie din partea cercetătorilor, informează time.com. Reversul medaliei peştilor dotaţi cu supercreiere este faptul că nasc mult mai puţini pui în comparaţie cu cei cu creier mic (după standardele de acvariu). Evoluţie cu compromisuri Studiul publicat recent în „Current Biology” aduce o abordare nouă cercetărilor referitoare la inteligenţa tuturor animalelor, inclusiv a oamenilor, în special în privinţa compromisurilor în evoluţie care permit ascensiunea unor specii pe scara intelectului. Creierul este un organ care solicită extrem de multă energie, fapt cunoscut demult cercetătorilor. În cazul oamenilor „bateria” cu care funcţionează creierul consumă până la 20% din toată energia folosită. Se credea chiar că creierele de dimensiuni mari sunt atât de „costisitoare” încât ar determina, în evoluţia organismelor, micşorarea celorlalte organe. Ar putea fi, de asemenea, motivul pentru care posesorii unor asemenea exemplare supradimensionate (specii ca maimuţele, balenele sau oamenii) au un număr relativ scăzut de urmaşi direcţi: organismele nu au suficientă energie pentru reproducere cantitativă. Teoriile testate experimental, în acvariu Deşi aceste teorii ale compromis