Celebra oaie Dolly, primul mamifer clonat din istorie, este, începând cu acest număr, eroina unui nou serial semnat de prof. dr. Valeriu Rusu la rubrica Lexis.

Rubrica Lexis a lipsit din vastul şi consistentul număr de sfârşit de an 2012 al săptămânalului „Viaţa medicală“. Deşi proiectasem un articol asupra umorului medical de calitate. Chiar primisem de la un amic, redactor la Le Quotidien du Médecin, prin e-mail, un întreg florilegiu de istorioare povestite de medici şi pacienţi, cu o anumită solidaritate umană indusă de suferinţă. Există, pentru cei interesaţi, şi The Journal of Medical Humour, fondat în 1990 de dr. John Cocker, medic de familie din Aurora (Ontario, Canada). Rapid, publicaţia a devenit cea mai citită publicaţie medicală în Canada, fiind editată în Australia, Marea Britanie, SUA şi Africa de Sud. Revista avea 200 de pagini şi apărea lunar. Nu mai insist asupra evoluţiei publicaţiei, care a determinat o mişcare – ca să nu spun revoluţie – în umorul medical, inclusiv prin contribuţiile pacienţilor. De pildă, un articol subtil intitulat „Impatient Patient“ s-a dovedit că era scris de un… pacient. Există şi dicţionare remarcabile de umor medical, în toate limbile de circulaţie. Amintesc doar unul: Jacques Frexinos – „Le petit dictionnaire de l’humour médical“ (cu desene de celebrul PIEM, în colecţia „Le sens de l’humour“), apărut în 2001, la editura Le Cherche Midi, Paris). Dicţionarul, având 224 de pagini şi referinţe numeroase, nu e deloc mic. În fine, îl citez din această încântătoare operă pe É.-M. Cioran: „Este propriu durerii să nu aibă ruşinea de a se repeta“ (în „Aveux et anathèmes“, 1987). Acestui adevăr gândit de o minte strălucită, pe care nu-l pot percepe pe deplin decât cei încercaţi de durere sub numeroasele sale forme „neruşinate“, îi mai adaug unul, prin contrast absolut amuzant: „Spermatozoidul este banditul în stare