În mod deloc surprinzător, clasicele drame epice, portretele marilor figuri ale Americii, un musical şi adaptări ale unor cărţi celebre domină palmaresul Oscarurilor, într-o ediţie care se dovedeşte cât se poate de convenţională.

Nominalizările la Oscar, anunţate în urmă cu câteva ore de Academia Americană de Film, rezumă perfect preferinţele constante ale celor peste 6000 de membri ai ei: poveştile convenţionale, dramele emoţionante, adaptările, filmul-spectacol cu priză la public. Implicând atât de mulţi votanţi, cu gusturi, personalităţi şi pregătiri atât de diferite, Oscarul este, în primul rând, un premiu de popularitate.

În acest context, având în vedere şi faptul că Globul de Aur i-a acordat cele mai multe nominalizări, era previzibil ca „Lincoln” să se aşeze deasupra tuturor celorlalte filme şi la Oscar. Trei nume mari alăturate - Steven Spielberg, Abraham Lincoln şi Daniel Day-Lewis - şi o primire favorabilă din partea criticii au însemnat la final şi 12 categorii bifate la Oscar. Ca producător, Spielberg intră pentru a opta oară în atenţia Academiei.

Preşedinţii au priză la Oscar

Daniel Day-Lewis este al doilea actor care-l joacă pe Lincoln şi primeşte o nominalizare la Oscar – precedentul a fost Raymond Massey, remarcat acum 72 de ani pentru „Abe Lincoln in Illinois” (1940). Este, totodată, al cincilea actor care întruchipează un preşedinte american şi sfârşeşte prin a fi nominalizat la o statuetă.

„Viaţa lui Pi”, în regia lui Ang Lee, o adaptare spectaculoasă mai ales din punct de vedere vizual, dar fără alte virtuţi speciale, vine din urmă cu 11 nominalizări, majoritatea la categoriile tehnice. Lansarea puternică a filmului vine şi pe fondul celebrităţii cărţii omonime.

Pentru că, de obicei, musicalurile nu le scapă din ochi „academicienilor”, mai ales când distribuţia e atât de selectă – Anne Hathaway, Hugh Jackman, R