Paradoxal, nu învăţăm mai greu pentru că ne este dificil să acumulăm informaţii noi, ci pentru că nu le putem uita pe cele deja învăţate, pe măsura înaintării în vârstă. Mecanismele de filtrare şi eliminare a informaţiilor vechi sunt obstacole în învăţarea de lucruri noi, ci nu conţinutul complex al acestora, conform unui recent studiu. „Când suntem tineri, creierul nostru poate întări anumite conexiuni şi să le slăbească pe altele, pentru a stoca amintiri noi”, a explicat dr. Joe Z. Tsien, neurolog la Colegiul Medical din Georgia din cadrul Georgia Regents University, citat de georgiahealth.edu. Această slăbire a conexiunilor este esenţială pentru învăţare şi este afectată la creierele în vârstă, conform studiului publicat în „Scientific Reports”. Anumiţi receptori din creier acţionează ca un comutator în reglementarea învăţării şi a memoriei. Aceştia sunt prezenţi în procent mai mare la copii, permiţând neuronilor să comunice cu o fracţiune de secundă mai mult, prin sinapse. Se optimizează astfel învăţarea şi memorarea. Comunicarea între neuroni începe să intre în declin după pubertate însă. Memoria involuntară împiedică învăţarea Dacă creierul nu reuşeşte să scape de „zgomot”, de informaţiile inutile, acestea devin o problemă pentru învăţarea de lucruri noi, a explicat neurologul. Atacul neobosit de informaţii şi experienţe asupra fiecărui neuron duc la uzura sinapselor, în procesul continuu de selectare. Configurarea informaţiilor în creier ne poate scădea treptat abilitatea de a ne aminti numărul locului scris pe biletul de tren (memoria pe termen scurt) sau numele actorului preferat (memoria pe termen lung). Ambele tipuri de memorie sunt afectate în afecţiuni ca Alzheimer sau demenţa. Studiul explică de ce adulţii nu pot învăţa o limbă străină decât cu accentul celei native şi de ce oamenii mai în vârstă par blocaţi în tabieturile lor, de exemplu. „Stim că abi