Când vine vorba de dezvoltarea economică a României, sunt contrariat în mod special de imensul potenţial economic pe care îl au companiile de stat la care Fondul Proprietatea este acţionar. Din păcate, în cele mai multe cazuri, acest potenţial nu s-a materializat. Se poate argumenta că ineficienţa şi profitabilitatea scăzută sunt atribute universale ale companiilor de stat, pentru că acestea funcţionează sub constrângeri mai mari decât cele impuse de regulile pieţei libere. Totuşi, sunt exemple de companii de stat din Europa Centrală şi de Est care demonstrează în mod clar că, dacă sunt urmate câteva principii simple, succesul poate veni.

În opinia mea, două ingrediente sunt necesare pentru ca o companie de stat să îşi atingă potenţialul real:

1) managementul profesionist supravegheat de un consiliu independent (independenţa faţă de influenţa politică este esenţială)

şi 2) listarea la bursă.

Deşi managementul profesionist este crucial pentru reuşita oricărei companii, acesta tinde să fie mai greu de implementat în companiile de stat. Principalul impediment este lipsa voinţei politice de a privi aceste companii pur şi simplu ca jucători pe o piaţă liberă şi competitivă. De aceea, România nu a reuşit să creeze condiţiile pentru ca o companie de stat să devină lider regional în sectorul energetic, aşa cum s-a întâmplat, de exemplu, cu CEZ, compania cehă. Este exact ceea ce trebuie să facă Guvernul României. Managementul eficient, profesionist, motivat corespunzător prin opţiuni pe acţiuni - şi care ia în calcul interesele companiei atunci când ia decizii de afaceri – devine mai responsabil. De asemenea, transparenţa sporită promovată de conducere cresc şansele ca deciziile de afaceri să fie benefice pentru companie şi pentru acţionarii acesteia. Aceasta idee duce discuţia spre al doilea ingredient menţionat mai sus: l