Şapte dintre noii deputaţi ai României au terminat liceul la seral, iar 36 dintre ei au absolvit o facultate abia după 28 de ani.

Există o modă printre politicieni să-şi sporească cv-ul cu tot felul de diplome obţinute în străinătate, care se dovedesc apoi mincinoase, ori cu doctorate care ulterior se dovedesc plagiate. Dar există şi parlamentari în noua legislatură care nu s-au grăbit să-şi termine studiile la timp. Şapte dintre deputaţi au dat bacalaureatul la vârste la care alţii terminaseră deja şi facultatea, şi doctoratul. Iar alţi 36 au obţinut licenţa universitară mult mai târziu decât se obişnuieşte.

Afacerile, mai importante ca BAC-ul

Ioan Bălan, noul chestor al Camerei Deputaţilor şi membru al comisiei de politică externă, a căpătat diploma de bacaluareat abia la 28 de ani, la Grupul Şcolar de Industrie Alimentară Suceava. Ulterior, deputatul PDL a dorit să recupereze timpul pierdut şi a mai terminat două facultaţi, la o universitate privată din Iaşi, a absolvit un master şi s-a înscris chiar la doctorat. În 2009, a obţinut un certificat de absolvire a Academiei Naţionale de Informaţii "Mihai Viteazu". Politicianul ne-a explicat că şi-a dat bac-ul atât de târziu pentru că iniţial a vrut să devină preot, apoi a fost mai preocupat de afaceri. "Când am terminat clasa a X-a, am vrut foarte mult să mă fac preot. Mama mea nu prea a fost de acord cu chestiunea aceasta şi am pierdut în acest fel startul pentru treapta a doua la liceu, cum era pe atunci. Am făcut o şcoală profesională şi liceul la seral. Între timp a venit revoluţia şi am pornit o afacere", ne-a explicat Ioan Bălan. Deputatul a constatat că pentru asta nu avea nevoie de diplomă de bacalaureat. "Atunci, contau oamenii care ştiau să managerieze banii şi oricum nu mai aveam nici o speranţă pentru diplomă. Ulterior, lucrurile s-au mai aşezat şi am considerat că lipsa bacalaureatului