Oamenii cu dizabilităţi vor avea mai multe drepturi la angajare, după ce Guvernul a adoptat o hotărâre ce desfiinţează gradele de invaliditate. Reforma promisă de Executiv nu are însă un mecanism de implementare
Lipsa unor legi care să-i apere şi tendinţa de stigmatizare i-au transformat pe majoritatea persoanelor cu dizabilităţi din Republica Moldova în neputincioşi, cărora nu le mai rămâne nimic altceva decât să-şi aştepte lunar indemnizaţia mizeră de invalid oferită de stat. Acum, Guvernul a venit cu rectificări importante, însă oamenii cu probleme sunt siguri că viaţa lor nu se va schimba, pentru că legile şi realităţile din Republica Moldova sunt „ca cerul şi pământul“.
„NU AU LOC PENTRU CĂRUCIORUL MEU“
Mariana Moraru (26 de ani) din Chişinău este invalid de gradul I. A absolvit Universitatea Tehnică, a urmat cursuri de contabilitate şi secretariat, însă e şomeră. „Mi-am depus CV-ul pentru un post de secretară, însă când spuneam că merg în scaun rulant, nu mai primeam niciun răspuns“, se plânge tânăra. „Am mai încercat la o firmă de taxi, ca dispecer. Patronul m-a lăsat să văd cum se lucrează. M-am descurcat, dar mi-a spus că îmi va fi greu să merg pentru că toate dispecerele sunt aduse de-acasă cu un taxi, unde nu e loc pentru căruciorul meu“, enumeră Mariana şirul refuzurilor la angajare.
„PENTRU MINE POSTUL ERA OCUPAT“
Dumitru Focşa (26 de ani), student la Contabilitate, s-a confruntat cu aceleaşi probleme la angajare. „Recent, am aplicat pentru un job, dar nu am specificat că nu pot merge. Am primit un telefon de la angajator care mi-a spus că trebuia într-o oră să mă prezint la interviu. Când m-au văzut mi-au spus că postul a fost deja ocupat. Ulterior am inclus în CV faptul că mă deplasez în scaun cu rotile, dar nimeni nu m-a mai sunat“, spune băiatul.
Natalia Gaidău (20 de ani) din Anenii Noi suferă de paralizie cerebra
