"Vă amintiţi când se deprecia leul în vara? Toţi dădeau vina atunci pe USL...Acum, când leul se întăreşte faţă de euro, să ne gândim că e meritul Guvernului, nu?" spunea într-un interviu la începutul anului Premierul. Şi pe bună dreptate să se mândrească: nici n-a facut bugetul, nici n-am trecut cu bine peste varful de rambursare al datoriei publice că leul s-a şi năpustit pe euro şi creşte ca apucatul. Ieri, cursul a fost de 4,375 lei/euro, o fotografie frumoasă de grup pentru perechea valutară care începea anul de la 4,428 lei/euro.

Vi se pare un mizilic avansul de 1,2% al leului în 2012? Poate vouă, dar există în lume o specie deosebit de încântată de asta: speculatorii de pe Forex (piaţa valutară internaţională). Ei câştigă de mai multe ori din aprecierea leului iar profiturile se scriu cu mai multe cifre!

Cine nu ştie cu ce se mănâncă sportul asta, explicăm pe scurt. Se joacă în marjă, chiar şi cu una de 1% (pui 1% din suma drept garanţie, imobilizezi nişte bani pentru a suporta eventualele pierderi şi suporţi oscilaţiile de preţ ale contractului euro/leu ca şi când ai fi investit toţi banii-de exemplu, la o oscilaţie de 1% îţi dublezi banii dacă ai pariat în direcţia bună). Leul nu creşte însă din această cauză ci mulţumită punctelor de swap. Punctele de swap sunt costurile de tranzacţionare (nu se percep comisioane dar asta nu înseamnă că distracţia pe Forex nu costă!) şi reprezintă, în principiu, diferenţa dintre dobânzile de referinţă din economiile de provenienţă ale celor două valuter, cu ceva ajustări în funcţia de politica brokerului. Cine cumpără de pildă contractul Euro/Leu (valoare 100.000 euro), va plăti zilnic un anumit număr de puncte de swap, iar cine vinde Euro/Leu (vinde euro şi cumpără lei) va primi un număr de puncte de swap. Ce înseamna asta în bani?

La XTB de pildă, pentru cumpărarea de Euro/Leu plăteşti 8,06 puncte de swap,