BNR a oprit in martie anul trecut seria de reduceri a dobanzii cheie, cu toate ca economia nu a dat nici pe departe semne de revenire. Aparent, inflatia este principala sperietoare a bancii centrala, avand stipulata prin lege sarcina tintirii ei. In tot acest timp, economia reala se sufoca. Primul semn: dobanzile au inceput sa urce.
BNR a oprit in martie anul trecut seria de reduceri consecutive de dobanda inceputa in noiembrie 2011, fixand rata de politica monetara la 5,25% pe an, dobanda pe care a mentinut-o si la ultima sedinta de politica monetara, de luni.
Graficul de mai jos arata evolutia dobanzii cheie, odata cu relaxarea monetara inceputa de banca centrala in august 2009, cand dobanda cheie era la 8,5%. Astfel, banca centrala a taiat dobanda cheie cu 3,25% intr-o perioada de doi ani si jumatate.
Care a fost efectul relaxarii monetare? In cele 32 de luni in care BNR a taiat in mai multe serii dobanda cheie, efectele in ceea ce priveste dobanzile in piata monetara au fost vizibile. Ele s-au reflectat si in economia reala, unde dobanzile in lei la creditele ipotecare acordate populatiei au coborat cu aproape 8%.
Graficul de mai jos expune foarte bine momentul in care Banca Nationala a inceput sa relaxeze politica monetara, efectul asupra creditelor ipotecare acordate populatiei fiind simtit foarte repede. Trendul de reducere a dobanzii anuale efective (DAE) la ipotecare a inceput in septembrie 2009, cand DAE era la aproape 15%, pentru ca in mai 2012 sa fie atins un minim, de aproximativ 7%.
Ce s-a intamplat insa dupa ce BNR a decis sa intrerupa trend-ul relaxarii monetare, adica din martie 2012?
Potrivit datelor BNR, in perioada mai – noiembrie a anului trecut, dobanda anuala efectiva (DAE) medie la creditele imobiliare noi acordate populatiei in lei s-a majorat de la 7,05% la 8,61%, in timp ce DAE la imprumuturil