Fanii legendarului David Bowie vor considera noul său album, „The Next Day”, o adevărată răsplată pentru cei zece ani de aşteptare, în care artistul britanic nu a mai lansat nicio melodie.

Recunoscut pentru personalitatea sa artistică de o complexitate fascinantă, Bowie reconfirmă valoarea imaginii sale, lansând un nou album chiar de ziua sa, pe 8 ianuarie 2013.

Reinventându-se continuu, de-a lungul anilor, de la începuturile sale timide în care numele său adevărat, David Jones, nu fusese încă „răpit” de niciunul dintre alter-ego-urile sale („Ziggy Stardust”, „Thin Whithe Duke”, „Major Tom”, „Aladdin Sane”) şi până în prezent, reputaţia lui Bowie a rămas strălucitoare şi controversată.

Dincolo de faimă obţinută în anii '70, „asasinul” lui Ziggy, a căutat cu disperare să se autodepăşească, fiecare nouă imagine adoptată venind la pachet cu abordări foarte originale, din punct de vedere muzical.

Foto: The Mirror

Să asculţi toate albumele lui Bowie din anii '70 ar putea să fie chiar şi în 2013 o experienţă năucitoare, pentru că fiecare material în parte încearcă să depăşească, prin mesaje puternice şi inovaţie, sunetul celor precedente, scrie Dorian Lynskey pentru „CNN”.

Pe albumul „Alladin Sane”, Bowie a explorat relaţia existentă între show-business şi anumite probleme de ordin mintal. ,,Diamond Dogs” a transformat cele mai întunecate angoase ale anilor săi într-o capodoperă glam-rock. ,,Young Americans” a fost o replică bizară la muzica negrilor din America, în timp ce „Station to Station”, album înregistrat într-o perioadă umbrită de consumul de cocaină, în Los Angeles, de către un Bowie ascuns sub masca rafinată a lui ,,Thin White Duke”, a premeditat revenirea sa în Europa.

În mod remarcabil, aceste albume au apărut la intervale destul de mici de timp, unul faţă de celălalt, singurul fenomen care ar putea să fie comparat, la