Schimbarea în diferitele societăţi atestate istoric face parte dintre problemele care continuă să îi preocupe pe cercetători, în pofida unor răspunsuri sonore pe care preocuparea respectivă le-a primit deja. Răsturnare sau continuitate? Revoluţie sau reformă? Societăţile urmează un model organic, vegetal, crescînd, dezvoltîndu-se şi apoi „ofilindu-se“? Ori nu au nimic de-a face cu legile naturii, urmînd în exclusivitate propriile legi? Fără inhibiţii, într-un limbaj decantat, în formula unei sinteze de sociologie istorică, deopotrivă preocupată de legile civilizaţiei şi ale progresului acesteia, Daniel Chirot a publicat – deja în două ediţii –How Societies change (Sage, LA – Londra – New Delhi – Singapore – Washington D.C., 2012, 166 p.). Autorul american este cunoscut publicului român nu numai prin cărţile lui deja traduse la noi – Schimbarea socială într-o societate periferică (ed. rom.: 2002) şi prin culegerea colectivă de studii Originile înapoierii în Europa de Est. Economie şi politică din Evul Mediu pînă la începutul secolului al XX-lea (ediţia românească: 2004) –, ci şi prin stagiul lui de odinioară, la Bucureşti, în preajma sociologului H.H. Stahl, de care a fost foarte apropiat. Prima ediţie a cărţii despre modul în care se schimbă societăţile a apărut în 1994. De aceea, ediţia secundă a revizuit şi a îmbogăţit textul volumului, profitînd de noile concluzii la care a ajuns lumea ştiinţifică între timp, în efortul ei de cunoaştere, dar şi de noile experienţe parcurse în cele aproape două decenii. Astfel, sub raportul metodologiei, capitolul I aduce reflecţii referitoare la modul în care studiul ADN şi arheologia au influenţat studiul evoluţiei. În capitolul al V-lea, un accent important se pune pe discutarea rapidei şi spectaculoasei ascensiuni a puterilor asiatice, China şi India. Perspectiva globală aduce acum în lumină declinul marilor puteri pro