În 2011, guvernul PDL schimba Codul muncii, generând nemulțumirea sindicatelor și satisfacția investitorilor. În 2013, lucrurile revin la situația anterioară. Pe fundal, însă, șomajul nu scade, iar salariile nu cresc

Deși existaseră zvonuri că modificarea legislației ar putea avea loc într-una din ultimele luni ale anului trecut, nimeni nu știe, pentru moment, cum va arăta noua legislație a muncii; de bănuit, însă, este ușor, întrucât actualul ministru, Mariana Câmpeanu, declara în urmă cu câteva luni că modificările așteptate se regăsesc într-un studiu realizat de Blocul Național Sindical și coordonat de fostul ministru social-democrat Alexandru Athanasiu.

Studiul, intitulat „Piața muncii, între eficiență economică și echitate socială“, a fost prezentat pe larg de revista Capital în vară. Așa cum ne declarau, la acea vreme, o serie de specialiști în dreptul muncii schimbările preconizate sunt radicale și cu impact major asupra raportului angajat-angajator. Vorbim, în primul rând, de eliminarea criteriului performanței în cazul concedierilor colective, ceea ce, în opinia Ancăi Grigorescu, partener în cadrul casei de avocatură Grigorescu Ştefănică, „reprezintă un pas înapoi în raport cu starea actuală a pieţei“, întrucât angajatorii pot ajunge în situația „de a păstra angajaţi mai puţin performanţi în dauna celor foarte performanţi, ceea ce va duce la imposibilitatea de a se redresa şi la măsura concedierii atât a angajaţilor performanţi, cât şi a celor care sunt protejaţi în baza unor criterii sociale“. De asemenea, proiectul prevede nesancționarea salariaților care nu ating obiectivele de performanță. Statutul perioadei de probă se schimbă (și nu neapărat în rău), la fel și al angajării pe perioadă determinată. Potrivit Ancăi Grigorescu, „o parte a modificărilor, respectiv cele care clarifică aspecte interpretabile sau înlătură dificultăţile practic