Proiecte mari sunt trasate în noul Program de guvernare pentru infrastructura feroviară. În ce fel teoria se va transforma în practică rămâne de văzut. Rezultatele vor apărea peste câțiva ani

Infrastructura feroviară din România are nevoie de investiții masive timp de mai mulți ani de acum înainte, pentru a ajunge să se compare cu media europeană și pentru a putea realiza interconectări cu coridoarele de transport europene. Grosso modo, analiștii din piață spun că suma totală pentru reparații, modernizări și construcții ar fi de jumătate de miliard de euro anual, pe parcursul a cel puțin zece ani.

Dar până se va face un calcul clar, punctual, câteva mari proiecte din industrua feroviară par foarte greu de realizat, cel puțin la prima vedere. Cu mențiunea că peste 50% din totalul de 15.000 de km de cale ferată desfășurată se află într-o stare avansată de degradare și necesită reparații capitale. Nu e de mirare că, în prezent, construirea unei linii de mare viteză în România este privită cu scepticism de către unii investitori, principala problemă fiind legată de atragerea fondurilor necesare unui proiect de asemenea dimensiuni.

Chiar și așa, este un plan inclus deja în Programul de Guvernare, care a luat în calcul, într-o primă fază, secțiunea Curtici-București-Constanța. Apoi, un alt mare proiect aflat pe masa guvernanților este un nou coridor european în cadrul TEN-T, pe axa Vest-Est, Budapesta-Odessa, acesta urmând să fie negociat cu Uniunea Europeană. Alte puncte bifate pe harta modernizărilor din feroviar se referă la Gara de Nord din București, care ar trebui adusă la standarde europene, dar și la 30 de stații de cale ferată care au nevoie urgentă de investiții.

Altfel, se dorește reactualizarea algoritmului de calcul al TUI (n.r. - taxa de utilizare a infrastructurii), în funcție de anumite criterii europene, printr-o politică