- Cultural - nr. 7 / 11 Ianuarie, 2013 In Sfanta Scriptura in "Cartea Numerii”, evreii, proaspat iesiti din robia egipteana, unde nu avusesera parte de prea multe bucurii, erau cei mai de plans oameni. Nu aveau nimic. Doar viata. Nu mai aveau nici macar speranta. Resemnarea pusese stapanire pe ei. Dar Dumnezeu lucreaza, si prin Moise si prin Aaron, ii scoate din Egipt. Iar evreii primesc cel mai mare dar: "libertatea”. Si nu numai ca Dumnezeu le-a oferit libertate, dar le-a oferit si protectie, ceea ce era foarte mult pentru niste oameni ce calatoreau in necunoscut. Le-a oferit hrana satioasa si cu gust foarte bun. Le-a oferit si apa, care in desertul pe care il strabateau era mai pretioasa ca aurul. Te-ai fi gandit ca nu mai e nevoie de nimic. Cand colo, in asemenea conditii, unii dintre ei isi arata nemultumirea. Si vor mai mult. Vor carne. Multa carne. Si Dumnezeu ingaduie si lucrul acesta. Dumnezeu a ingaduit carnea, dar nu a ingaduit lacomia. Si lacomia lor i-a distrus. Au sfarsit prin a muri cu carnea in gura. Au sfarsit prin a fi nemultumiti, cand aveau toate motivele sa sara in sus de bucurie. Evreii s-au plans ca le merge rau, exact in momentul cel mai frumos al vietii lor. Intocmai ca vechii evrei si noi am devenit tot mai nemultumiti. Nemultumiti de ceea ce se intampla in lume, in tara, in Biserica, nemultumiti de prieteni si chiar, uneori, de noi insine. Pentru orice situatie avem un cuvant de spus, avem o scuza pentru orice greseala, avem observatii pentru fiecare om care nu se comporta conform asteptarilor noastre. Ne pricepem la toate si, cu toate acestea, lucrurile nu merg mai bine, oamenii sunt tot mai rai. Ce face nemultumitul cat e ziua de lunga? Sta si se plange de lucruri marunte, ridicole, uitand de ceea ce e cu adevarat important. Se plange de soacra, de vecini, de sefi, de banii putini, de politicienii corupti si, pierdut in sirul vaicarelil