Am urmărit cu atenţie subiectul. S-a reconfirmat că pentru presa tabloidă din România (deci pentru presă în general) un om mort valorează mult mai mult decît un regizor viu. În fine, noi să fim sănătoşi. Vom avea nevoie de toate puterile pentru a revedea, ca să ne intre bine-n cap, toate filmele semnate de „cel mai mare regizor din istoria României“ (B1 TV dixit). Începînd, în forţă, cu cele patru titluri frecventabile din lista de propuneri româneşti la Oscarul pentru film străin – Mihai Viteazul (1972), Osînda (1977), Ciuleandra (1986) şi Noi, cei din linia întîi (1987). Şi terminînd, minimal şi arhisuficient, cu trailer-ul ultimei comedii semnate de maestru, intitulată, deloc întîmplător, Ultimul corupt din România (2012).
Dar pînă atunci, vă propunem o foarte scurtă, dar destul de omagială trecere în revistă a ultimilor ani de activitate ai domnului Nicolaescu, spre o cît mai justă posteritate. În fond, deunăzi, cancan.ro ne informa că „Alex Velea se mîndreşte cu faptul că l-a cunoscut pe Sergiu Nicolaescu“, iar libertatea.ro că aproximativ 15.000 de spectatori au asistat la proiecţiile gratuite în memoria regizorului. Aşadar:
► 980.000 RON – credit rambursabil acordat de Consiliul Naţional al Cinematografiei pentru filmul 15 (2005). Spectatori: 12.264. Încasări: 85.501,30 RON.
► 1,8 milioane RON – credit de producţie acordat de CNC pentru filmul Supravieţuitorul (2008). Spectatori: 26.772. Încasări: 339.345 RON (de remarcat că suma de 1,8 milioane RON reprezintă cea mai mare finanţare acordată vreodată de CNC).
► 195.000 RON – credit CNC pentru documentarul Carol I – Un destin pentru România (2009). Spectatori: 642. Încasări: 7.432 RON.
► 1.250.000 RON – credit CNC pentru filmul Poker (2010). Spectatori: 24.234. Încasări: 391.321,71 RON (de remarcat că proiectul fusese respins de CNC în 2007, primind 3,7 puncte; apoi acceptat
