Până în octombrie anul trecut, când Academia Suedeză i-a acordat Premiul Nobel pentru literatură, foarte puţini cititori români ştiau de chinezul Mo Yan. În lume, situaţia nu era foarte diferită. La noi se tradusese un roman bun, "Sorgul roşu", după care se făcuse un film remarcabil, prezent şi acesta pe ecranele noastre, după ce obţinuse Ursul de aur la festivalul de film de la Berlin - dar cam atât. Cine este, prin ce s-a remarcat Mo Yan puţini puteau spune. Imediat după premiu, s-au angajat alte traduceri, care între timp au şi apărut. Dar, înainte ca lumea să se cufunde în ele, înclin să cred că este absolut necesar să fie citită această scurtă carte autobiografică din care afli nu numai informaţii esenţiale despre scriitor, ci şi despre China vieţii lui.

Mo Yan este un pseudonim, înseamnă "Nu vorbi". Numele adevărat al scriitorului este Guan Moye. S-a născut în 1955, în provincia Shandong din estul Chinei. În 1966, în timpul "Revoluţiei cutlurale", a fost socotit un "element duşmănos" şi dat afară din şcoală şi, pentru a-şi putea continua studiile, la 20 de ani a intrat în Armata Populară. Şi-a publicat prima povestire în 1981, în 1985 - prima lucrare de dimensiuni mai mari, care s-a bucurat de succes. A devenit celebru în China cu "Sorgul roşu", în 1987. În ultimii douăzeci de ani a publicat peste 80 de povestiri şi peste zece romane. În China, Mo Yan este apreciat, dar şi criticat - pentru lipsa de solidaritate cu ceilalţi scriitori sau intelectuali chinezi ale căror drepturi au fost încălcate de guvernul de la Beijing. De altfel, la aflarea veştii premierii lui, recenta nobelizată Herta Muller declara că alegerea lui Mo Yan ca laureat, în timp ce laureatul Nobelului pentru Pace, Liu Xiaobo, se află în închisoare în China, este "o palmă pe obrazul celor care luptă pentru democraţie şi drepturile omului".

Indiferent de aceste controverse, toţi cr