Istoria numelui judeţului Olt este una relativ simplă, în sensul că provine de la însăşi râul ce-i străbate teritoriul. Denumirea oficială de “Olt” pentru suprafaţa administrativ-teritorială a fost însă folosită pentru prima dată în anul 1500, de către domnitorul de atunci al Ţării Româneşti, Radu cel Mare (sau “cel Frumos”, domnitor între 1495-1508, n.a.).
Mai exact, domnitorul Radu cel Mare a pomenit numele “judeţului Olt” într-un document emis la data de 26 aprilie 1500, prin care dăruia biserii Ostrov-Călimăneşti din judeţul Vâlcea cinci găleţi de grâu şi alte cinci găleţi de orz (1 găleată – unitatea de măsură veche echivalentă a 1.200 litri).
“Aceasta este prima atestare istorică documentară în care se menţionează numele de <
Despre Slatina, capitala judeţului, dar nu numai
Cel mai vechi act păstrat din cancelaria Ţării Româneşti - privilegiul de comerţ în limba latină din 20 Ianuarie 1368 emis de domnul Vladislav I Vlaicu (1364-1374/1377) şi destinat negustorilor saşi din Braşov, menţionează vama de pe Olt de la SLATINA, aceasta fiind prima mărturie documentară cunoscută despre actuala reşedinţă a judeţului Olt, formaţiune administrativ-teritorială menţionată ca atare în 1500 în hrisovul lui Radu cel Mare. Cartografic, cele două judeţe istorice, Olt şi Romanaţi, apar întâia oară pe harta editată la Padova la 1700 de către stolnicul Constantin Cantacuzino. Aşezările de la Slatina şi Caracal au devenit, temporar, reşedinţe domneşti în timpul lui Vlad Vintilă de la Slatina (1532-1535) şi Mihai Viteazul (1593-1601).
Pe aceste meleaguri au fost înălţate şi importante lăcaş
