Denumirea actuală a judeţului este direct legată de prima atestare la 1097. Atunci este pomenit primul comite, care avea atribuţii administrative şi dincolo de Cetatea din actualul oraş Alba Iulia.

Primele menţiuni ne parvin, potrivit cercetătorilor, de la slavi, care au descoperit, între secolele VI-X, fostul castru roman de la Apulum. Potrivit cercetătorului Ana Dumitran de la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia, la scurt timp după descoperirea castrului, slavii nu au mai folosit termenul de „Apulum“. A fost înlocuit cu cel de „Belgrad“, în slavona „oficială“ de azi, cu sensul de „Oraşul“ sau „Cetatea Albă“. Nicolae Iorga aprecia că „Belgradul fiind un «grad», o cetate în fiinţă, arăta tocmai existenta zidurilor, care fiind de piatră, erau si aici, (...), albe“.

Este important de precizat că «Belgrad» se referea, din punct de vedere administrativ, numai la oraşul actual Alba Iulia“. În perioada anilor 900-955 apare în documente sub numele de Fehervar, tradus în latină ca Civitam Albam in Erdeel, în traducere Cetatea Albă din Ardeal.

1081- anul de care este legată denumirea judeţului

„Albul era considerat în acea perioadă drept un indicativ pentru loc, centru de putere. Cel mai probabil, aici şi-a avut sediul atunci vreo căpetenie mai importantă“, mai pune Ana Dumitran. Cea mai veche atestare este din 1081, când este menţionat episcopul de la Alba, Belagradevsi. Important de punctat este faptul că denumirile în maghiară şi latină circulau în paralel, doar documentele erau redactate în latină. Denumirea actualului judeţ Alba este legată de anul 109, când este menţionat primul comite, Vincurius Comes bellegrate. Este baza ştiinţifică luată de autorităţi în calcul în 1968, anul în care s-a înfiinţat actualul judeţ Alba. A fost consemnat şi cu numele de Karlsburg şi Alba Carolina.

Trei variante pentru „Iulia“ @