Am dezvoltat teza conform careia, din motive legate mai degraba de oportunitati de natura economica, Andrei Chiliman a incercat, inaintea alegerilor locale, sa acapareze intreaga putere din Bucuresti de la nivelul consiliilor locale. Si, pe aceasta cale, puterea politica la nivelul PNL. Intrand astfel intr-un conflict major atat cu Crin Antonescu, cat si cu primarul general Sorin Oprescu, care si el a fost atacat de Chiliman. In replica, primarul Sectorului 1, de atunci presedinte al organizatiei PNL Bucuresti, a atacat insasi alianta dintre PNL si PSD. Cea care mai tarziu a asigurat victoriile in alegeri si guvernarile Ponta. Dupa care a urmat tentativa declarata de puci.
Anterior campaniei electorale pentru parlamentare, cel mai apropiat colaborator atat politic, cat si in materie de afaceri al lui Chiliman, Vlad Moisescu, s-a exprimat, in convorbiri inregistrate de DNA, intr-o maniera considerata denigratoare la adresa conducerii PNL. Consecinta este ca intreg biroul de conducere al Sectorului 1, pe care Moisescu il prezida, a fost dizolvat. Cateva zile mai tarziu, la Intercontinental, cu ocazia lansarii candidatilor Sectorului 1, Chiliman l-a atacat din nou, in mod dur, pe Crin Antonescu. Dupa care, la scurt timp, prin fel de fel de declaratii publice, el a anuntat declansarea unui puci in interiorul PNL. Dupa incheierea alegerilor. A fost puternic mediatizat de presa basista. Asemenea declaratii au adus, in mod inevitabil, prejudicii atat PNL, cat si USL in campania electorala.
De mai multe ori m-am referit, in analizele mele, la posibilitatea practica a unui puci reusit. Nu mai intru acum in detalii. Am demonstrat, si repet concluzia, ca cei care planificau un puci in conditiile unei victorii decisive, astfel cum era prognozata victoria USL, trebuie exclusi din partid nu pentru puciul in sine, ci pentru prostie. Cum sa-ti reuseasca o lovitura imp