"Filiera latină"
Dacă există o serie de pieţe şi artere al căror nume este legat de victoriile armatei române în Războiul de independenţă (1877-1878), există o altă serie de spaţii bucureştene încadrându-se "filierei latine", deci menite să marcheze originea noastră romană. Desigur, dintre acestea cel mai impunător spaţiu este acela al Pieţei Romane, care, în acelaşi timp, constituie un alt punct nodal pe axa nord-sud a Capitalei, aici întretăindu-se câteva artere importante: Bulevardele Lascăr Catargiu, Dacia, Magheru şi Strada Căderea Bastiliei.
De la ASE…
Au existat două momente-cheie în dezvoltarea Pieţei Romane. Primul a fost construcţia "Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale" (instituţie de învăţământ fondată în 1913 prin decret regal), cum s-a numit ea iniţial, care a durat, de fapt, nu mai puţin de 10 ani, fiind începută în 1916 şi încheiată în 1926. Motivele acestei "istorii îndelungate" au fost Primul Război Mondial, dar şi altele de natură politică dar şi materială. Palatul a fost construit într-un stil neoclasic, după proiectul arhitecţilor Grigore Cerchez, Edmond van Saanen Algi şi Culina Arghir. Unul din elementele construcţiei, bila enormă din partea de sus a acoperişului, a intrat în "folclorul" bucureştean, cu diverse interpretări.
Clădirea a căpătat diverse alte denumiri, după cele atribuite instituţiei pe care o adăposteşte, dar cel mai adesea bucureştenii s-au obişnuit să o denumească familiar "ASE" ("Academia de Studii Economice"). Ulterior, clădirii i s-au adăugat o serie de corpuri noi şi un fel de "pasarelă" care face legătura cu acestea a căror faţadă se află pe Calea Dorobanţi.
În tot cazul, spaţiul din faţa ASE din Piaţa Romană este unul dintre cele mai aglomerate din Bucureşti, nu numai datorită numeroşilor studenţi, ci şi faptului că aici se află staţiile terminus ale unor mijloace de transport
